- delictuós
- de|lic|tu|ós Mot Agut Adjectiu variable
Diccionari Català-Català . 2013.
Diccionari Català-Català . 2013.
delictuos — DELICTUÓS, OÁSĂ, delictuoşi, oase, adj. (Despre fapte) Care prezintă caracterele unui delict, care ţine de delict; delictual. [pr.: tu os] – Din fr. délictueux. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 DELICTUÓS adj. v. delictual.… … Dicționar Român
delictual — DELICTUÁL, Ă, delictuali, e, adj. Delictuos. [pr.: tu al] – cf. d e l i c t . Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 DELICTUÁL adj. (jur.) delictuos. (Faptă cu ca racter delictual.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
alibi — ALIBÍ, alibiuri, s.n. 1. Dovadă de nevinovăţie rezultată din constatarea că, la data săvârşirii infracţiunii, cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârşirii ei. 2. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi (1). 3. fig.… … Dicționar Român
amnistie — AMNISTÍE, amnistii, s.f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracţiune săvârşită. – Din fr. amnistie. Trimis de cata, 18.01.2004. Sursa: DEX 98 amnistíe s. f., art. amnistía, g. d. art. amnistíei; pl.… … Dicționar Român
delict — DELÍCT, delicte, s.n. Fapt nepermis de legea penală; infracţiune de mai mică gravitate, care se sancţionează cu amendă penală sau cu închisoare corecţională. – Din lat. delictum. cf. fr. d é l i t. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român